- Proverbe 22:6 (EDC100)
Învață-l pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.
Învață-l pe copil. Acest proverb, întemeiat pe legământul cu Avraam (comparați Gen. 18:19), îi încurajează pe părinți să „antreneze” (adică să „se dedice” sau „să inițieze”; acesta este sensul cuvântului din Deut. 20:5, cf. Ezra 6:16) copiii lor în cale (adică, orientarea morală corectă) arătând la felurile de conduită care îi plac sau nemulțumesc Domnului și la rezultatul normal al fiecărui fel de conduită. Antrenamentul va include dragoste și instruire, precum și „nuiaua certării” (Prov. 22:15).
2. Psalmul 127:3–5 (EDC100)
Iată, fiii sunt o moștenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El. Ca săgețile în mâna unui războinic, așa sunt fiii făcuți la tinerețe. Ferice de omul care își umple tolba de săgeți cu ei! Căci ei nu vor rămâne de rușine când vor vorbi cu vrăjmașii lor la poartă.
Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept! „Să-i cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință – „ca să fii fericit și să trăiești multă vreme pe pământ.” Și voi, părinților , nu-i întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura Domnului!
Copiii. A doua relație de familie care ilustrează supunerea față de autoritatea adecvată (Efes. 5:21) este cea dintre copii și părinți. Legea mozaică prevedea pedeapsa cu moartea pentru copilul care lovea sau blestema un părinte (Ex. 21:15, 17; Lev. 20:9), iar Pavel enumeră o astfel de neascultare ca unul dintre multe păcate grave (Rom. 1:30; 2 Tim. 3:2). Totuși, Pavel îndeamnă în Efes. 6:1–3 că datoria copiilor să fie aceea de a-și asculta părinții. Ascultarea este datorată ambilor părinți; supunerea mamei față de soțul ei nu îi diminuează demnitatea părintească, ci mai degrabă o sporește. Expresia „în Domnul” modifică verbul „asculta”. Ce face ca această ascultare să fie „dreaptă” sau „justă” este faptul că se conformează poruncii sfinte a lui Dumnezeu, citată în Efeseni 6:2–3.
Cinstirea. Ascultarea copiilor față de părinții lor (Efes. 6:1) este parțial modul prin care aceștia îi cinstesc; vezi și Prov. 31:28, care descrie copiii ridicându-se pentru a binecuvânta o mamă înțeleaptă și evlavioasă. Promisiunea. Au existat porunci anterioare ale lui Dumnezeu cu promisiuni (de ex., Gen. 17:1–2), dar aceasta este prima și singura dintre Cele Zece Porunci care conține o promisiune (vezi și Ex. 20:12). În noul legământ, promisiunea referitoare la pământ nu se referă la un pământ fizic de pe pământ, ci la viața veșnică, care începe atunci când cineva este regenerat aici și acum și ajunge la deplina realitate în veacul ce va veni. Pavel nu predică mântuirea pe baza faptelor. Ascultarea copiilor este dovada că ei Îl cunosc pe Dumnezeu și aduce binecuvântări din partea Lui.
Părinților (în original, taților). Ca și anterior, Pavel își începe îndemnul cu o acțiune negativă de evitat, urmată de o acțiune pozitivă de dezvoltat. Pavel se adresează în special responsabilității taților, deși aceasta nu diminuează contribuția mamelor în aceste domenii (vezi Proverbe 31). A nu provoca … la mânie. Copiii ascultători sunt deosebit de vulnerabili, așa că acțiunile unui tată dominator și nechibzuit ar fi descurajante pentru ei (Col. 3:21). Să-i crească. Părinții joacă un rol crucial, rânduit de Dumnezeu, în ucenicizarea copiilor lor „în Domnul” (Efes. 6:1); vezi Deut. 6:1–9. Ucenicizarea părintească, prin disciplină și învățătura Domnului, ar trebui să fie centrată pe practicile deja expuse în Efeseni 4–5.
Tradus și adaptat după https://www.crossway.org/articles/10-key-bible-verses-on-parenting/